Floria Capsali

Floria Capsali

Floria Capsali s-a născut în Macedonia, în oraşul Bitolia, la 25 februarie 1900. Tatăl ei, Xenophon Capsali, era fiu de negustor şi a urmat universitatea la Bucureşti, susţinut de către bunicul Floriei, Costimitra Capsali, aromân din Cytera, ctitor de şcoli şi biserici şi care întreţinea în universităţile din Bucureşti mulţi studenţi lipsiţi de mijloace materiale. Fost revizor al şcolilor din Macedonia, tatăl Floriei a murit tânăr, în anul 1913, în timpul războiului balcanic, tocmai când se refugia cu familia în România. Mama ei, Maria Capsali, născută Manolescu, era născută în comuna Breaza de Sus, judeţul Prahova. Printr-o convenţie între statul român şi Macedonia, Maria Capsali, mama Floriei, după ce a absolvit Şcoala Centrală de fete din Bucureşti, a fost timp de mai mulţi ani directoare şi profesoară la şcoala secundară de fete din Bitolia. Căsătorindu-se cu Xenophon Capsali, a avut două fete: pe Floria şi pe Silvia. Mai mică cu 9 ani decât Floria, Silvia a devenit o mare sportivă, fiind campioana României la atletism, remarcându-se în numeroase competiţii sportive.

Paralel cu şcoala primară română din Bitolia, Floria a urmat şi şcoala primară franceză Saint Vincent de Paul, tot în Macedonia. În 1913, a venit în România. Terminând cursul primar, a fost înscrisă la Şcoala Centrală de fete din Bucureşti, obţinând prin concurs un loc ca bursieră internă. Copilăria Floriei a durat puţin şi n-a fost din cele mai fericite. În timpul Primului Război Mondial, mama ei a intrat lucrătoare la Pirotehnia Armatei, luând-o şi pe ea ca ucenică. În aceeaşi perioadă, mama ei s-a înscris, prin Crucea Roşie, infirmieră la un spital, având-o pe Floria drept ajutor la farmacie.

La terminarea liceului, Floria s-a înscris la Academia de teatru Stoenescu, iar în anul următor la Conservator, la canto, urmând şi cursuri de teoria muzicii. Un timp, a cântat în corul Patriarhiei. În urma unui examen scenic (spectacol de dans pe scena Teatrului Naţional), a obţinut o bursă în străinătate, oferită de Ministerul Artelor, pentru continuarea studiilor de dans clasic. Era prima recunoaştere importantă a talentului său original şi a calităţilor sale înnăscute pentru dans. Floria a plecat la Paris, unde, timp de nouă ani, a muncit enorm şi şi-a însuşit o tehnică rară şi diversă, participând la manifestări artistice la Paris, Lyon şi Marsilia. Într-unul din spectacole, a dansat sub patronajul Elenei Văcărescu, iar presa pariziană i-a elogiat calităţile, apreciindu-i personalitatea artistică.

 

Studiile de dans le-a început la Opera Mare din Paris. A avut şansa să lucreze cu Errico Cechetti, renumitul maestru de la Scala din Milano şi de la Teatrul Imperial de la Sankt Petersburg, profesorul marilor dansatori din trupa lui Diaghilev: Nijinski, Anna Pavlova, Tamara Karsavina, Leonid Massine. După plecarea lui Cecchetti, Floria a lucrat cu Nicolai Legat, fost prim dansator al Baletelor Imperiale Ruse. Paralel cu orele de dans clasic, a urmat şi cursuri de dans ritmic şi de dans acrobatic. Pe lângă toate aceste discipline care cereau un efort fizic cu totul deosebit,  Floria a reuşit să urmeze şi cursurile facultative de Istoria Artei de la Sorbona, iar în celebrele biblioteci pariziene s-a documentat asupra istoriei dansului şi a muzicii. În sertarele sale s-au adunat, astfel, dosare întregi cu însemnări, idei, consideraţii şi reflecţii de ordin estetic, moral şi filosofic, pe care avea să le valorifice în anii ce au urmat.

Floria obţinuse şi o recomandare pentru Isadora Duncan şi ar fi dorit să poată lucra şi cu ea, întrucât se bucura de o faimă rară. Isadora locuia într-o vilă superbă, încadrată de un parc imens. (…) Floria s-a prezentat într-o ţinută modestă, fiind plină de emoţie. I-a deschis o persoană tânără, îmbrăcată într-un mod foarte ciudat. Floria şi-a prezentat recomandarea de pe cartea de vizită şi a fost poftită să aştepte în parc. S-a aşezat pe bancă şi nu mică i-a fost mirarea când, după un timp, au apărut câteva fete tinere în costume antice greceşti, purtând pe umeri vaze cu flori şi având coafurile din acea epocă. (…) Într-un târziu s-a îndurat şi Isadora Duncan să apară, îmbrăcată în acelaşi stil şi cât se poate de sumar. S-a oprit din dans, s-a aşezat lângă Floria şi i-a spus că a doua zi se poate prezenta la curs. Floria s-a ridicat cât a putut de repede, i-a mulţumit frumos şi… n-a ştiut cum să dispară din acest parc al surprizelor. Cum natura ei nu se potrivea deloc cu toate extravaganţele şi excentricităţile, nu s-a mai prezentat la studii a doua zi, scena aceasta rămânându-i ca o unică amintire, şi nu din cele mai plăcute!

Tot la Paris, Floria a urmărit mai ales realizările coregrafice de mare valoare ale unor maeştri de balet precum Bronislava Nijinska (sora genialului Nijinski), Fokin sau Leonid Massine: Le spectre de la rose (Invitaţie la vals de Weber), Sărbătoarea primăveriiŞeherazadaPreludiu la după-amiaza unui faun (avându-l ca interpret pe Serge Lifar), Vals şi Bolero de Ravel, La boutique fantasqueCarnavalul (de Schumann). La Paris şi-a făcut timp să urmeze şi cursurile de artă teatrală, predate de Charles Dullin, un artist rar, în vogă la vremea aceea.

  floria-capsali_lebada

Reuşind să îmbine toate cele trei mari şcoli de dans clasic ale timpului său – şcoala franceză, italiană şi rusă, care reprezentau chintesenţa ştiinţei şi tehnicii coregrafice din Europa – Floria a acumulat cunoştinţe temeinice, pe baza cărora a ştiut să-şi alcătuiască un program şi un sistem de învăţământ predat apoi, cu mari rezultate pegagogice, generaţiilor de dansatoare şi dansatori care au trecut prin şcoala sa de balet.

Primul său recital la Bucureşti a avut loc în decembrie 1922, cu interpretări personale şi coregrafii proprii, cu costume de dans confecţionate după fantezia şi inspiraţia ei. Printre primele creaţii se numără Papillons de Schumann, Capricieuse de Schubert, Serenada de Pierné, Mephisto-Vals de Liszt.

Un adevărat eveniment s-a produs în 1923, când Floria Capsali a fost invitată de către Teatrul Naţional să danseze şi să îndeplinească şi rolul de maestră de balet pentru spectacolul Visul unei nopţi de vară de Shakespeare, montat de către Paul Gusty.

În anul 1926, Floria Capsali s-a măritat cu sculptorul Mac Constantinescu, căsătoria lor durând până în anul 1933.

Un moment deosebit în activitatea Floriei s-a petrecut în anul 1927, când a făcut parte din echipele monografice ale Universităţii din Bucureşti, conduse de eminentul profesor sociolog Dimitrie Gusti. Împreună cu mai multe personalităţi, printre care Constantin Brăiloiu, George Breazul sau Mac Constantinescu, Floria Capsali, cu o rară minuţiozitate şi multă răbdare, a cules materialul folcloric în legătură cu dansul popular românesc, desăvârşindu-şi astfel cunoştinţele ce aveau să-i servească mai târziu în montarea baletelor româneşti.

După ce s-a făcut cunoscută atât marelui public, cât şi lumii artistice prin recitalurile sale, Floria Capsali a înfiinţat prima ei şcoală de dans, aprobată de Ministerul Învăţământului şi Culturii, ce avea să scoată la lumină generaţii de elevi şi eleve care au devenit, cu timpul, mari valori ale dansului, atât în ţară, cât şi peste hotare.

O dată cu totul remarcabilă în strălucita sa carieră artistică a fost seara de 5 aprilie 1930, când a avut loc, la Teatrul Liric, spectacolul de dans pe care l-a prezentat cu şcoala sa de balet, în prezenţa maestrului George Enescu. Acest spectacol este primul recital de dans alcătuit numai pe muzică de compozitori români, fiind şi cel dintâi spectacol de dans cult românesc. Muzica era semnată de Marţian Negrea, Tiberiu Brediceanu, Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, G. Enacovici.

În studioul de balet al Floriei Capsali s-au făcut remarcaţi Oleg Danovski şi Trixy Checais, două temperamente diferite, dar cu un deosebit simţ artistic. Oleg Danovski a apărut împreună cu Marie-Jeanne Livezeanu şi Mitiţă Dumitrescu în Preludiile lui Chopin, apoi în Carnavalul de Schumann, în care Trixy Checais a întruchipat, cu multă sensibilitate, dificilul rol al eternului visător Pierrot. Tot în acest program, Trixy Checais a semnat, alături de Mac Constantinescu, şi o parte a machetelor de costume. Cei doi mari artişti, Trixy Checais şi Oleg Danovski, au avut o lungă şi strălucită carieră în dans. Oleg Danovski, care s-a remarcat şi în teatrele de revistă, unde a debutat ca dansator solist, a semnat nenumărate coregrafii, fiind ani de zile maestru de balet al Operei Române şi contribuind la montarea multor lucrări valoroase. La rândul său, Trixy Checais, talent artistic de mare varietate, s-a făcut cunoscut prin nenumărate recitaluri, adevărate sărbători artistice, cu lucrări originale, de mare rafinament, lucrând ca maestru de balet atât la Opera Română din Bucureşti, cât şi pe alte scene. Înzestrat şi cu talent pentru pictură, gravură şi desen, a prezentat lucrări în mai multe expoziţii, fiind foarte apreciat în lumea artistică a vremii.

untitled-11.jpg

Cel mai important succes repurtat de Floria Capsali în montările sale pe prima scenă lirică a ţării rămâne, fără îndoială, baletul Demoazela Măriuţa, a cărui premieră a avut loc la 5 octombrie 1942, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Muzica era semnată de Mihail Jora, coregrafia, montarea şi regia îi aparţineau Floriei Capsali. Tot ei i se datora şi scenariul, lucrat în colaborare cu Apriliana Medianu, după romanul Din vremea lui Căpitan Costache de Al. Antemireanu. Distribuţia numeroasă, alcătuită din baletul Operei, elevi ai şcolii de balet şi corişti, a constituit alaiul de dorobanţi, cârciumari, mahalagioaice, negustori, liceeni, ofiţeri, plăcintari, lăutari, ţărani, demnitari etc. În rolul titular, Floria Capsali a dat curs unei strălucite interpretări, trecând cu dezinvoltură şi pricepere prin toate fazele de transformări cerute de partitura coregrafică şi muzicală, spre a culmina la sfârşit într-o postură de mare eleganţă şi de deosebită fineţe. Parteneri i-au fost Trixy Checais (care a interpretat trei roluri), Mitiţă Dumitrescu şi Oleg Danovski. Distribuţia a fost completată, printre alţii, de Gelu Matei şi Nicolae Iacobescu.

În 1998, printr-un ordin al ministrului Andrei Marga, Liceul de Coregrafie din București și-a schimbat denumirea în Liceul de Coregrafie “Floria Capsali”.

floriacapsali-189x300

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s